05 martie 2007
- Cazuri de necorespundere profesionala invocate in practica
In ce imprejurari se poate dispune concedierea pentru necorespundere profesionala?
a) Necompetenta
? Necompetenta reprezinta cazul cel mai frecvent de necorespundere profesionala.
Ea presupune ca salariatul fie nu executa deloc obligatiile de serviciu sau o parte din acestea (dar nu ca act de indisciplina ci din lipsa de instruire), fie nu le executa la standardele la care patronul se astepta sa o faca.
Exemplu
- traducatorul intr-o unitate cu profil tehnic, care nu are decat cunostinte medii de limba straina si nu poate deservi la nivelul asteptat necesitatile angajatorului sau;
- un contabil care nu tine, sau nu tine in mod corespunzator registrele contabile cerute de lege, este un salariat necompetent, al carui contract de munca poate fi desfacut in temeiul art. 61 lit. d) din Codul muncii).
? Asteptarile angajatorului nu trebuie sa depaseasca un nivel rezonabil, mediu, pe care acesta il are in raport cu toti salariatii care ocupa posturi de aceeasi natura.
Astfel, determinarea gradului de competentaa salariatului trebuie sa fie legata strict de atributiile sale de serviciu, nu de activitati pe care le-ar desfasura in mod voluntar, suplimentar acestor atributii. De aceea fisa postului constituie anexa la contractul de munca. Ea trebuie sa fie cat mai cuprinzatoare si explicita si trebuie cunoscuta la incheierea contractului de munca pentru a stabili concret pretentiile partilor.
Exemplu
Instantele s-au confruntat recent cu o situatie de desfacere a contractului de munca pentru necompetenta in activitatea manageriala. Salariatul a dovedit ca nu fusese incadrat pe post de manager, ci de consilier financiar, asa incat gradul sau de competenta trebuie apreciat in raport cu functia de incadrare, nu cu activitatile manageriale pe care le presta in mod suplimentar.
? Performantele salariatului trebuie raportate la intreg ansamblul de factori care le-ar putea influenta, la performantele obtinute de alti salariati aflati in posturi similare sau de acelasi salariat, in trecut.
Exemplu
In practica judiciar s-a decis ca nu ar putea fi desfacut contractul de munca al unui agent comercial pentru necorespundere profesionala numai pentru ca cifra sa de vanzari a scazut.
Agentul comercial ar putea dovedi ca:
- numarul de vanzari al produselor respective a scazut la nivelul intregii tari;
- sau ca scaderea s-ar datora slabelor performante ale produsului vandut. Deci, nu abilitatilor sale de agent comercial.
? Un caz special de necompetenta il constituie situatia in care salariatul, fara a avea performante profesionale mai slabe decat colegii lui, nu isi foloseste intregul potential fizic si intelectual de care dispune si pe care angajatorul s-ar astepta sa-l foloseasca.
Daca salariatul nu atinge standardele profesionale pe care, la angajare, a lasat sa se inteleaga cale-ar putea atinge si pentru care, de altfel, a si fost incadrat pe un post important si corespunzator salarizat, contractul de munca ar putea fi desfacut pentru necorespundere profesionala. Acest temei de desfacere a contractului de munca nu ar putea fi insa utilizat ori de cate ori angajatorul primeste o oferta de lucru mai atractiva; exprimarea legiuitorului este in sensul ca"persoana nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat", si nu aceea ca nu ar fi, in valoare absoluta, cel mai bun profesionist in materie.
? Legea nu va putea fi interpretata in sensul de a se impiedica bunul mers al afacerii, obligand patronul sa mentina in functie salariati necompetenti; odata ce patronul si-a pierdut increderea in capacitatea salariatului de a-si executa atributiile de serviciu, desfacerea contractului de munca nu va putea fi considerata nelegala.
b) Nivel profesional scazut
Acest caz de necorespundere profesionala vizeaza situatiile in care salariatul a fost, pentru o perioadade timp, corespunzator profesional, dar nu poate sau nu doreste sa-si imbunatateasca anivelul profesional pe masura asteptarilor angajatorului, a ritmului celorlalti salariati, ori a dinamicii intregii societati.
? Daca salariatul a incheiat un act aditional la contractul de munca privind formarea profesionala, neurmarea cursurilor de calificare constituie o incalcare a obligatiilor de serviciu, putand atrage concedierea salariatului.
? Potrivit art. 195 alin. (1) din Codul muncii, daca salariatul a beneficiat de un curs sau de un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile pe cheltuiala angajatorului, el nu va mai putea demisiona inaintea implinirii unui termen de 3 ani. Daca o face totusi, plateste despagubiri (vezi cap. F 31). Aceasta nu impiedica unitatea sa renunte la serviciile sale inaintea implinirii acestui termen.
? La oferirea unor noi atributii, angajatorul poate da posibilitatea incheierii unor contracte speciale de calificare sau de adaptare profesionala prin care sa indrume si sa instruiasca salariatul pentru noile cerinte ale muncii sale. La expirarea acestor contracte speciale, el va putea aprecia corespunderea profesionala a salariatului.
Dupa absolvirea cursurilor de calificare, poate fi desfacut contractul de munca al salariatului care nu corespunde asteptarilor sporite ale angajatorului. Dar daca se face dovada ca munca incredintata absolventului este cu totul alta decat cea pentru care s-a pregatit, culpa este a unitatii, deoarece nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract.
? Daca salariatul nu a incheiat un act aditional la contractul de munca, privind pregatirea profesionala, simplul fapt canu urmeaza cursuri de calificare sau recalificare nu este suficient pentru desfacerea contractului de munca. Neurmarea cursurilor nu prezuma necorespunderea profesionala.
? Notiunea de "necorespundere profesionala" nu se va raporta, pe intreaga perioada a activitatii desfasurate de salariat numai la nivelul asteptarilor angajatorului de la data incheierii contractului de munca, ci la nivelul acestor asteptari in prezent, in conditiile unui dinamism tehnic, stiintific si informational.
Exemplu
Un angajat care refuza sa se adapteze lucrului pe calculator, invocand ca, la data incheierii contractului de munca, angajatorul nu a ridicat o asemenea pretentie, ar putea fi concediat. Acesta nu mai corespunde noilor parametri ai postului detinut, iar formarea profesionala trebuie sa fie un obiectiv al ambelor parti in contractul de munca.
? Lipsa de preocupare pentru ridicarea nivelului profesional atrage desfacerea contractului de munca pentru necorespundere profesionala, dar masura in care angajatorul astepta ca salariatul sa-si ridice nivelul profesional este strict dependentade natura postului in discutie.
c) Neglijenta
In cazul necorespunderii profesionale manifestate prin neglijenta, distinctia fata de indisciplina este mai dificila, intrucat un act de neglijenta poate fi adesea privit si ca abatere disciplinara. Pentru a opera aceasta delimitare vor trebui avute in vedere mai multe criterii:
- gradul de responsabilitate pe care il presupune postul ocupat;
- existenta culpei salariatului;
Salariatul poate fi neglijent ca structura, caz in care este necorespunzator din punct de vedere profesional pentru ocuparea anumitor posturi (casier, gestionar etc.) sau poate savarsi acte de neglijenta grave, nepermise, susceptibile a atrage concedierea disciplinara.
- urmarile actului de neglijenta;
Exemplu
Instanta suprema a decis ca"pagubirea unitatii poate, in anumite conditii, sa constituie cauza de necorespundere; cu toate acestea, necorespunderea nu este conditionatade crearea unui prejudiciu in dauna unitatii". Uneori, producerea unui prejudiciu important ca efect al neglijentei salariatului poate justifica, insa, calificarea acesteia ca abatere disciplinara.
- impactul faptei asupra celorlalti salariati, relatiile din cadrul colectivitatii.
Adesea, consecintele unei neglijente pot fi amplificate de ecourile acesteia in randul celorlalti angajati, fie prin tensionarea relatiilor dintre acestia, deoarece neglijenta le va fi pus sanatatea in pericol, fie prin scaderea, prin puterea exemplului, a gradului general de atentie in indeplinirea atributiilor de serviciu. In asemenea conditii, desfacerea contractului de munca -ar putea dovedi o solutie justificata.
Chiar cu luarea in considerare a criteriilor de mai sus, distinctia intre neglijenta grava sau repetata, susceptibila a atrage desfacerea disciplinaraa contractului de munca si neglijenta ca forma a necorespunderii profesionale nu este facila. Ca principiu, prezenta culpei, indiferent de gradul acesteia, deschide camp de aplicare sanctiunii disciplinare.
d) Atitudinea fata de indrumarile primite
Aceasta cauza de necorespundere profesionala nu se confunda cu necompetenta si nici cu indisciplina; salariatul nu se conformeaza indrumarilor nu pentru ca este indisciplinat, ci pentru ca aceasta considera ca propriile metode de lucru sunt superioare.
Distinctia intre acest motiv de desfacere a contractului de munca si desfacerea disciplinara este de nuanta, dar foarte importanta prin consecintele sale. De fiecare data va trebui analizat motivul pentru care angajatul nu respecta indrumarile primite; daca o face crezand, in mod ne intemeiat, ca aceasta este in interesul unitatii, concedierea nu poate interveni pentru indisciplina, ci doar pentru necorespundere profesionala.
Daca atitudinea fata de indrumarile primite este un caz de necorespundere specific functiilor de executie, in cazul persoanelor aflate in functii de conducere intalnim ipoteza pierderii increderii speciale pe care unitatea trebuie sa o aiba fata de anumiti angajati. Pentru concedierea unei asemenea persoane se cer indeplinite urmatoarele conditii:
- functia ocupata de salariat, prin natura ei, sa presupuna o incredere speciala;
- persoana sa fi savarsit fapte concrete, justificand pierderea acesteia;
- angajatorul sa fi ajuns la concluzia, pe baza acestor fapte concrete, ca ramanerea persoanei in functie ar fi prejudiciabila pentru unitate.
e) Comportamentul salariatului in afara locului de munca
Comportamentul salariatului in afara locului de munca ar putea fi invocat pentru concedierea acestuia, prin raportare la prevederile contractului colectiv si individual de munca. Ne referim la acel tip de comportament ce vadeste structura psihica sau caracteriala a salariatului: conduita apta a aduce prejudicii angajatorului.
Exemplu
- comportamentul imoral al salariatului;
- atitudinile necivilizate ale acestuia;
- frecventarea de catre acesta a anumitor medii etc. pot conduce, de la caz la caz, la o deteriorare generala a imaginii unitatii angajatoare, justificand, uneori, masuri de desfacere a contractului de munca al unora dintre angajati.
Exemple de functii cu deschidere publica: institutii publice, activitati bancare, fonduri de investitii, firme de protectie si paza.
Adauga la favorite sau la principalele retele de socializare :
Da o nota acestui articol:
Medie: 4.3/10 (21 voturi)
Alte articole din categoria utile care s-ar putea sa te intereseze :
Salariul minim de incadrare pentru un fochist
Perioada in care salariatul se afla in concediu fara plata pentru studii constituie vechime in munca
Normele de munca
Certificatul medical
Plata comisioanelor catre ITM
Concedierea disciplinara
Pensia militara si cumulul de functii
Plata salariului in moneda nationala
Contestatia unei sanctiuni avertisment scris
Beneficiarii concediului si indemnizatiei de boala
|
