Legea Sarbanes-Oxley din 2002 („SOX” sau „Legea”) este reactia legislativa americana la scandalurile financiare cauzate de prabusirea unor companii precum Enron sau WorldCom si are ca scop protejarea actionarilor de frauda sau erori contabile din partea companiei. Reglementarile au fost elaborate de catre Securities and Exchange Commission („SEC”) dupa doi ani de analiza a opiniilor tuturor factorilor implicati. Autorul face o evaluare a impactului Legii Sarbanes-Oxley asupra companiilor care au trebuit sa implementeze SOX si a modului in care companiile romanesti pot beneficia de experienta acestora.

Presiunile reglementarilor si activitatile de lobby din partea investitorilor si a reprezentantilor de companii au conturat functia de management al riscurilor in cadrul companiilor obligate sa respecte cerintele SOX. Conformarea SOX aduce beneficii competitive, precum imbunatatirea capacitatii de a preveni, a detecta rapid si a corecta riscurile critice, precum si posibilitatea de a asigura factorii interesati de faptul ca riscurile sunt cunoscute de catre managementul companiei si exista modalitati de prevenire si control al acestora.

Conformarea SOX nu se refera doar la aspectele financiare ale companiilor, ci si la aspecte ale departamentelor de IT, precum detinerea drepturilor de acces sau modul de protejare a inregistrarilor electronice ale companiei. Lipsa controalelor asupra foilor de calcul tabelar a generat erori semnificative in raportarile financiare ale unor companii. In acest articol, autorul ofera exemple pentru a sublinia importanta intelegerii modului în care aceste fisiere sunt folosite in raportarea financiara a companiilor romanesti si arata cum se poate realiza evaluarea controalelor interne pentru foile de calcul ca parte a procesului de conformare a companiei la Sectiunea 404 din Lege.

Articol propus de Liviu MIHAILEANU

Acesta este un sumar al articolului aparut in revista "Audit Financiar", nr.7/2008, editata de Camera Auditorilor Financiari din Romania.